Home » Jurnal de bord » 10 ani de byron la Daily Pub, Galați

10 ani de byron la Daily Pub, Galați

Mi s-a întâmplat odată să merg cu un taxi în care se asculta albumul Wish you were here al Pink Floyd-ului cap-coadă. Nu mi s-a părut nimic deosebit, era un soundtrack absolut normal, abia după ce am coborât m-a lovit. Fucking Pink Floyd într-un taxi din București!! Și nu la radio întâmplător, ci un album întreg!! Cam așa e la Daily Pub-ul din Galați. Intri și poți auzi Gary Clark jr. sau Florence & The Machine, la bar ai două drafturi cu Guiness și Weihenstephaner, papa bun și chelneri de mega-bun simț care poartă tricouri cu trupa care cântă în săptămâna respectivă, totul e absolut normal, așa cum trebuie să fie, dar tu te afli de fapt în fucking Galați!! Dan, proprietarul, e unul din frumoșii nebuni care au construit oaze în deșertul ăsta fără sfârșit, în care normalitatea e un cuvânt aberant dintr-o limbă necunoscută.

În Daily în mod normal nu s-ar putea ține concerte, spațiul e mult prea modest, dar ghinion, în colțul de lângă intrare există o scenă mică-mică (construită recent, înainte se stătea direct pe podea) pe care pot încăpea cinci trupeți, ce-i drept în poziții destul de fixe. Și dacă te uiți pe pereții încărcați de afișe, vei constata cu stupoare că nu sunt doar doi-trei tâmpiți care au trecut pe aici, toată floarea underground-ului a semnat condica, ba chiar unii vin regulat, de două ori pe an, nu spui cine, că se subînțelege.

Sâmbătă seara a fost nebunie, publicul e deosebit de viu la Galați, nu îmi dau seama dacă noi suntem de vină sau așa e tot timpul. Am ajuns în pat abia pe la 6 dimineața, cu un zâmbet tâmp pe figură și a peaceful mind. Thank you, people, I felt blessed!

Mixat & montat de Vladimir Ivanov
Filmat de măria sa, publicul

Tags :
Previous post link
Next post link

About Dan Byron

3 Comments

  1. A meritat din plin sa vin de la 125 de km sa va ascult! N aveam cum sa fiu dezamăgită!

  2. Asa e tot timpul in oaza asta. De 7 ani e de fapt asa pentru ca inainte se asculta orice altceva in afara artistilor mentionati in articol. Si era acelasi proprietar caruia azi ii faci statuie. Muzica era dictata de ospatari si nu avea cine sa promoveze toata acesta floare underground de care vorbesti. Publicul s-a educat in timp si nu fara efort. Sau cu playlistul de zi in surdina, bere si mancare de pub. Nu. Publicul a fost educat pentru ca ati fost difuzati de catre cel care pune muzica in locatie si care, din pacate, nu are statuie ridicata. Dar ce mai conteaza, banul dicteaza!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Scroll To Top