Ce am mai ascultat – mai 2014

3 iunie 2014

UpUp-ul lui Peter Gabriel este unul dintre albumele mele favorite. Îl tot ascult din 2002, de când a apărut, și mă tot mir. Sunt subtilități de orchestrație și de mixaj pe care nu le-am înțeles niciodată, altele pe care le-am aflat citind making of-ul din Sound on sound. Dacă îl încercați pentru prima dată, vă sfătuiesc să nu vă lăsați păcăliți de sunetele timide de la început. Nu de alta, dar riscați să vă stricați boxele și eventual să faceți un atac de cord. Și vă jur că merită să aflați și continuarea 🙂

 

Unrepentant GeraldinesTori Amos a lansat în sfârșit un nou album, Unrepentant Geraldines, cu piese foarte mișto, cu un alt duet cu fiică-sa (care a mai crescut între timp și a început să-și dezvolte un alt stil, diferit de-al mamei), cu pasaje inducătoare de transă și versuri din care din când în când ne mai lasă să înțelegem și noi câte ceva. Abia aștept să o văd din nou live. Ar fi a treia oară.

 

 

Liquid spiritUn artist superb de care am dat luna asta este Gregory Porter, un ciudățel cu o căciuliță cu urechi care cântă de plângi un soi de jazz-soul. Are trei albume, dintre care eu am ascultat unul, pe cel mai recent, Liquid spirit, pe care vi-l recomand cu mâna pe inimă. Are o căldură cum rar întâlnești.

 

 

Everyday robotsDe Damon Albarn îmi place de mulți ani, l-am urmărit sărind dintr-un proiect în altul (preferatul meu fiind Gorillaz), l-am văzut live anul trecut cu Blur, etc. Acum și-a lansat în sfârșit un album solo, unul autobiografic, cu invitați deosebiți – Brian Eno și Natasha Khan (a.k.a. Bat for lashes), denumit Everyday robots. Sound-ul albumului este o combinație destul de avantgardistă de electro cu acustic, cu ritmuri create din te miri ce sunete și cu sample-uri interesante.

Mai jos e lista cu restul de albume pe care le-am ascultat în mai. Cele pe care am adormit cu căștile pe urechi pe drumurile lungi n-au intrat, cum n-au intrat de altfel cele pe care le-am încercat numai. Notele (de la 1 la 5) sunt aproximative și foarte subiective. Am ținut cont de stilul fiecăruia, altfel Bach sau Mozart ar fi atârnat prea greu la cântar.

Peter Gabriel – Secret world live (1994) 5

Soundgarden – Superunknown (1994) 5

Recoil – Liquid (2000) 4,5

Beck – Morning phase (2014) 3

Architects – Lost forever//Lost together (2014) 3,5

Insane clown posse – Bang! Pow! Boom! (2009) 4

Johann Sebastian Bach – Matthaus Passion (1727) 4,5

Jeff Buckley – Grace (1994) 5

Wolfgang Amadeus Mozart – Requiem (1791) 5

The divine comedy – Casanova (1996) 4,5

Queen – Innuendo (1991) 4

Radiohead – Amnesiac (2001) 4,5

Massive Attack – Mezzanine (1998) 5

Pink Floyd – Wish you were here (1974) 5

Coldplay – Ghost stories (2014) 2

Tool – Aenima (1996) 4

Tori Amos – American doll posse (2007) 4

Radiohead – Hail to the thief (2003) 5

Richard Hawley – Standing at the sky’s edge (2012) 4

Tom Waits – Bad as me (2011) 4

comentarii

  • mihai

    Dupa ce le-am ascultat din primele 3 nu pot sa zic decat multumesc si sper sa ai mai des astfel de postari! 🙂

  • Ioan

    As indrazni sa iti recomand artistii de la doua case de discuri din Norvegia, Hubro si Rune Grammofone. Un deliciu.

  • mimi

    insane clown posse? boo!

    • Dan Byron

      Boo eşti tu 🙂 Eu sunt doar curios. Şi am fost foarte plăcut impresionat de demenţii ăia.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.