10 ani de byron la /Form Space, Cluj-Napoca

by Dan Byron 22 octombrie 2016

Ați văzut vreodată lilieci izbindu-se de pereți, încercând să găsească o ieșire dintr-o cameră mică? Nici eu, dar cam așa mă simțeam dimineață pe la 6:30, când ne-am trezit ca să fugim spre soundcheck-ul de la Folk You. Știam ce ne așteaptă, dar ne-o asumasem. Săptămâna asta a fost una din alea grele. Am avut trei zile de șnururi, începând de duminica trecută, apoi acusticul de la Sibiu, cele două concerte din turneul aniversar, iar astăzi un festival pe care îl tot frecventăm de câțiva ani încoace. Nu suntem noi chiar folkiști, dar oamenii sunt destul de deschiși să nu țină cont de asta. Până acum am dormit cu albumul Bon Iver, Bon Iver al celor de la Bon Iver în căști, înghesuit între ușa glisantă și al nostru minunat sunetist, Vladimir, cu băluța prelingându-se pe preșurile de cauciuc, visând la patul de acasă și la publicul înfierbântat de aseară. Dar Valea Oltului nu poate fi dormită, ea trebuiește trăită, așa că mi-am dat greu – mi-am scos laptopul și m-am apucat de bloggerit. Vladimir și-a dat și mai greu – și-a scos și el laptopul, și-a pus căștile și s-a apucat de mixat ce a înregistrat aseară. Doamne, ce oameni!

N-am vrut să facem show-ul aniversar în stilul tradițional, n-am vrut să chemăm n foști membri care să cânte câte o piesulică sau să invităm alte trupe care să reintrepreteze vreun cântecel byron. L-am adus pe Marcel Moldovan pentru că ne e prieten și pentru că ne place foarte mult cum bate toba, nu pentru că ne-a fost cândva coleg. Iar cu Muse Quartet plănuim să colaborăm de multă vreme, așa că ne-am făcut un cadou. Playlistul pornește de la piese ritmate și mai cunoscute, ca la un moment dat să cotească spre partea mai adâncă și mai subtilă a muzicii noastre, ajungând la niște momente foarte artistice, nu prea des întâlnite prin cluburi. Și, ca într-un scenariu ideal, conține cele două elemente vitale – save the cat și all is lost, fără de care finalul n-ar putea fi destul de înălțător.

Aseară la Cluj au fost 530 de plătitori și peste 50 de invitați, să zicem rotund vreo 600 de oameni, dintre care 400 și-au cumpărat bilet în avans. /Form Space este clubul de care orașul avea nevoie, un spațiu destul de generos din Cluj Arena, ideal pentru concerte. Bineînțeles că m-am reîntâlnit cu o grămadă de oameni și bineînțeles că aș fi vrut să pot petrece cu ei tot weekendul, dar ncsf, viața de artist e o alegere cu urmări, unele dintre ele nu neapărat convenabile.

(Între timp am făcut o pauză, că începeam să îmi simt stomacul în gât. Vladimir nu s-a intimidat așa ușor, a terminat mixajul și a și montat imaginile celor câteva camere cu care ne-am tras în poză aseară. Acum deja se face upload pe facebook. Am intrat pe autostradă, așa că pot să-mi văd liniștit de treabă.)

Elisabeta Rusu (a.k.a. Lizabett Russo) a deschis iarăși seara, însă de data asta n-am mai prins-o, am zis că e mai înțelept să stau un pic la hotel, la relaxare. În schimb am văzut-o din nou la soundcheck, când a reușit să facă pe toată lumea să tacă. Am aflat mai multe despre ea, dar nu vă împui capul acum, poate reușesc să fac un articol separat mai târziu. După Lizabett au venit prietenii de la Cuibul, într-o formulă mult mai dinamică, electrică, cu un toboșar nou și mult chef de cântat. N-am apucat să stăm prea mult de povești, am fost ca în gară – ei coborau pe când noi urcam, dar vom ajunge la Chișinău în curând și sigur o să stăm la un vinuț. A fost primul concert din turneu cu toată producția, cu Muse Quartet pe scenă, cu Ramon învârtind lumini și Claudiu proiectând nebuniile concepute împreună cu Anca. Iulia a fost cea mai fericită – deși a muncit câteva luni la turneul ăsta, nu știa nimic despre nimic, iar aseară în sfârșit s-a putut așeza în mijlocul oamenilor să se bucure de concert ca și cum ar fi doar o fană.

Gata, am intrat în București, fug la soundcheck.

Access Token not set. You can generate Access Tokens for your Page or Profile on fb.srizon.com. After generating the access token, insert it on the backend