Derek Bermel – Migrations (2019)

Dacă aș fi făcut un top al anului trecut albumul ăsta s-ar fi aflat pe primul loc. Noroc că n-am făcut, că până în ianuarie nu numai că n-auzisem de el, dar nu aveam habar că există pe lume un compozitor numit Derek Bermel. CV-ul omului ăsta e halucinant, aruncați un ochi aici dacă aveți 3 minute, iar modestia cu care vorbește despre Migration series aproape că reușește să mă enerveze. 

Carevasăzică lucrarea care dă titlul albumului este inspirată de o serie de 60 de tablouri pictate de Jacob Lawrence despre marea migrație a americanilor de culoare din sud spre nord de la începutul secolului XX. Să-mi fie cu iertare, nu aș putea spune că mă pricep la artă, dar mie lucrarea lui Bermel mi se pare la 100 de nivele peste (puteți vedea tablourile aici). Însăși ideea de a pune pe aceeași scenă un big-band de jazz și o orchestră clasică mi se pare sărită de pe fix. Să nu mai vorbim despre cât de complicat e să scrii pentru amândouă, iar Bermel o face ca nimeni altul. La el instrumentele sunt personaje care vorbesc, aproape că spun cuvinte, și credeți-mă, nici măcar nu glumesc. Ascultați-l și vorbim după aia.

A doua parte a albumului, Mar de setembro, e din cu totul și cu totul alt film, o serie de cântece pentru orchestră și voce feminină care îmi face pielea de găină de fiecare dată când o ascult. O fi vina vocalistei braziliene Luciana Souza (despre care puteți citi mai multe aici), o fi vina scriiturii (iarăși, de o finețe greu de egalat), a dulcii limbi portugheze sau a amestecului deosebit de inspirat dintre toate. Bermel a scris respectivele cântece special pentru madam Souza, cu gândul la cântecele de dor din fado.

Și, în sfârșit, a treia parte a albumului, din nou din cu totul și cu totul alt film ca primele două, A shout, a whisper and a trace, o lucrare instrumentală inspirată de ultimii ani ai lui Béla Bartók la New York, o îngemănare de măsuri compuse, teme folclorice maghiare și jazz, iarăși mind-blowing. 

Să-mi fie cu iertare, mie încă nu-mi vine să cred că Derek Bermel sau albumul ăsta există și de fiecare dată când îi dau play îmi vine să mă ciupesc. Sper să vă placă și vouă, audiție cât mai plăcută!