TFB8 ziua 2
by 14 februarie 2014Mi-e ciudă. Mâine dimineață trebuie să plec din tabără, nu de alta, dar seara cânt la Galați. Și mi-e ciudă că restul de oameni rămân până duminică iar eu nu mai pot sta. Știam asta de când am venit și credeam că n-o să am o problemă, dar acum așa nu m-aș da dus… Am învățat foarte multe în astea două zile, am început să descifrez misterul butoanelor camerei, am intrat prin meniu și am schimbat chestii înțelegând și ce fac. Astăzi am lucrat aproape numai pe manual. A fost un pic mai complicat, dar rezultatele au fost pe măsură.
M-am trezit pe la 8 plin de energie și voie bună, după o seară frumoasă, cu o sesiune de înot în piscina pensiunii (Pensiunea 249 pe numele ei) și iarăși cu muzici și povești până după miezul nopții (am ascultat ultimul Hugh Laurie, care e și mai fain ca primul). La micul dejun ne-am mai jucat cu niște portrete, așa, de încălzire.
La 9 oprisem deja mașinile pe marginea drumului, fascinați de măreția peisajului. Incredibil ce poate face ceața cu imaginea. În sfârșit mi-au ieșit și mie câteva.
Apoi ne-am oprit la Șinca Veche, unde am vizitat ceva mânăstire rupestră cu un istoric destul de neclar. Unii cred că datează de dinaintea creștinismului. Înăuntru nu e mare lucru de văzut, altarul cu un desen (icoană?) bizar, un fel de Iisus stângaci, iar alături săpat în stâncă o stea a lui David. Cică ar fi undeva și un yin și un yang, dar mie mi-au scăpat. Interesantă fereastra naturală, într-un fel mi-a adus aminte de Zaplazul din Piatra Craiului. Pe culmea dealului am mai tras câteva cadre.
Ne-am întors în Făgăraș și am vizitat muzeul din cetate. Mare dezamăgire, mai bine nu ne opream. Așa talmeș balmeș mai rar. Iar ghidul nu mai zic, a scos pe gură niște inepții… Nu vă mai povestesc, că nu-mi place să vorbesc pe nimeni de rău. Mă enervează că locul în sine e foarte fain și ar putea să aibă o treabă, dar, ca de obicei, nu interesează pe nimeni.
Obiceiul taberelor organizate de Foto Union este să se facă seara o întrunire în care să se discute pozele făcute peste zi. Aseară am ieșit destul de bine, mai ales că eram începătorul absolut. Sunt curios care vor fi comentariile de astăzi, când nu mai am așa un alibi. Anyway, dacă nu v-ați prins, mi-a plăcut teribil să fiu printre oamenii ăștia în astea două zile și aș repeta experiența oricând. Sper numai să mă mai cheme 😉
Pingback: Introducere în fotografie. Studiu de caz: tabăra de fotografie #TFB8 • Chinezu