Rezoluții de anul nou

17 ianuarie 2025

Luna asta s-au împlinit 15 ani de când, în urma unei rezoluții de anul nou, m-am lăsat de fumat. Deși uneori prin vise încă mai trag câte o țigară, în starea de trezie îmi pare că am fost dintotdeauna nefumător. 

Știu că unii cred că fumatul e în primul rând un obicei social, dar eu am ajuns din primul an la concluzia că nu e deloc așa. Nu cred că aveam mai mult de trei luni de când mă lăsasem, când am ajuns la un chef de apartament cu lume multă, unde se fuma ca-n codru în toate încăperile. Mă știam cu mulți oameni și toți știau că sunt fumător, iar eu nu mai eram. Culmea e că nimeni nu s-a prins în seara aia că nu mi-am aprins nicio țigară. De fapt nimănui nu-i păsa. Halal obicei social…

Nu la fel mi s-a întâmplat și cu alcoolul. E drept că pe ăsta nu mi-am propus să-l las complet, ci doar să-l răresc cât de mult posibil. De fiecare dată când am ajuns într-o situație similară cu cea precedentă, nu numai că toată lumea observa că nu beau, dar mi se puneau tot felul de întrebări — ce s-a întâmplat, am pățit ceva, sunt sănătos, etc. 

Și m-am lovit mai tot timpul de teoria cu sănătatea din paharul de vin roșu de la masă și de altele cu relaxarea mușchilor inimii, ș.a.m.d. E drept că teoriile astea s-au vehiculat pentru mulți ani, așa că vor dispărea mai încet, că nu toți suntem la curent cu ce-au mai descoperit cercetătorii britanici și în plus mulți dintre noi avem o oarecare dependență, care nu e atât de gravă ca cea extremă, cu băutul la prima oră, dar există, drept urmare ne pune piedici. 

Cred că cel mai succint rezumat al noilor descoperiri a fost făcut de Andrew Huberman în podcastul ăsta:

Știu, e neplăcut, ce mai e viața fără țigări, fără alcool, în curând o să ni se interzică și sexul, mai știi? N-am nicio intenție să-ți stric cheful, dar cred că ne-ar prinde bine tuturor să facem ce facem un pic mai cu intenție. Cum ar fi să punem mâna pe smartphone-uri pentru că vrem să aflăm ceva sau să vorbim cu un prieten, nu pentru că suntem dependenți de gestul ăsta și ne trezim că ne îngropăm puținul timp pe care-l avem scrollând aiurea. 

Pe de altă parte, dacă am trăi cu adevărat sănătos, probabil că toate petrecerile ar arăta cam așa:

Asta e o imagine din Severance, unul dintre serialele alea mișto pe care trebuie să le piratezi ca să le poți vedea. În mare parte e regizat de Ben Stiller. Da, acel Ben Stiller, care are mult mai mult creier decât ai crede.

Suntem la mijlocul lui ianuarie și probabil mulți dintre noi și-au făcut o listă cu rezoluții de anul nou. Știu din proprie experiență că listele respective tind să fie consultate cam până pe la sfârșitul lui februarie, hai, începutul lui martie. Odată cu primăvara de obicei sunt lăsate de izbeliște și revizuite din nou în prag de revelion, asta dacă își mai aduce cineva aminte că au existat. 

E un tip pe care l-am urmărit o vreme, unul care scrie câte un blog în fiecare zi și care își revizuiește lista lunar. O și face publică, așa, ca să ne facă în ciudă. Maniacal gest, deși util. În niciun caz nu intenționez să fac asta. Dar am să scriu aici că în 2025 intenționez să beau cât mai puțin și să fac cât mai multă mișcare. Și gata!

P.S. Interviul cu Alexandru Andrieș a devenit un fel de serial. Mai e cel puțin un episod, promit să public și restul cât de curând.

comentariu

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.