byron goes to Dublin, episodul 4
by 22 iunie 2015Ieri a fost ziua cea mai lungă, nu numai pentru că a fost solstițiul de vară, ci și pentru că am petrecut nu mai puțin de 17 ore în studioul 1, unde se află un pian Steinway, o orgă Hammond și un alt super mixer, un Neve. A trebuit să terminăm tot într-o singură sesiune, așa că am amânat cântarea de la The Grand Social, nu de alta, dar altă zi nu mai era disponibilă și oricum și pe asta am stabilit-o cu greu. Pe la 3 dimineața am clacat cu toții, am mai fi vrut să tragem orga pe câteva piese, dar efectiv niciunul nu mai era în stare de nimic. Oricum începusem să exagerăm, suna atât de cald Hammond-ul ăla că am fi vrut să-l înregistrăm pe fiecare piesă. Vorba lui Dome, când m-am pus în pat nici măcar n-am putut să adorm, am dormit direct. Astăzi am început un pic mai târziu, să aibă timp neuronii să se împrietenească din nou. N-avem timp pentru zile libere, o să avem destule când vom termina.
Ce nu se vede în poze e frigul. Și nu cel de afară, unde temperaturile variază în jurul cifrei de 15, adică dacă ai o haină pe tine e chiar plăcut, ci cel de dinăuntru, dedicat consolelor analogice deosebite, care la căldură s-ar putea transforma în unele mai puțin deosebite, sau chiar nefuncționale. Iar ieri în studioul 1 a fost cancerul de pe lume, că Neve-ul e și mai sensibil ca SSL-ul. Eu mâine ar trebui să încep să trag voce, iar paranoia e mare, dacă aș răci s-ar strica toată jucăria, așa că azi pe la prânz când am ieșit din casă am trecut pe la o farmacie și mi-am luat niște echinacea.
Acum se completează clapele cu altceva în afară de pian și orgă, se caută prin tot felul de bănci de sunete. Se înaintează greu pentru că nu vrem să avem îndoieli, mai ales că tot restul sună dumnezeiește.
Ca să zic așa o să fie bine, vă țin la curent.
Mulțumim din suflet celor de la Universal Music Romania, Sony și Datagroup pentru susținere.
Scrie un comentariu